sâmbătă, 8 decembrie 2007
vineri, 16 noiembrie 2007
joi, 15 noiembrie 2007
Ce inseamna sa fii programator?
Cu mai mulţi ani în urmă să fii programator bun însemna să scrii programe care funcţionează utilizând trucuri care reduc timpul de execuţie şi micşorează spaţiul de memorie utilizat. Timpul programatorilor era ieftin iar resursele de calcul scumpe. Era vremea când algoritmii de sortare erau încă subiect de comunicări ştiinţifice iar învăţăceii în ale programării aflau cum să scoată expresiile constante în afara ciclurilor, cum să reutilizeze spaţiul ocupat de variabile etc. Limbajul C utiliza cuvântul cheie register, indicând compilatorului să menţină variabila respectivă într-un registru pentru a reduce timpul de execuţie. În aceeaşi perioadă instrumentul principal pentru testarea şi depanarea programelor era instrucţiunea print, iar limbajul de asamblare era frecvent utilizat pentru îmbunătăţirea performanţelor programelor. Inventivitatea era poate cea mai importantă calitate a unui programator. Erau multe de făcut cu resurse puţine. Programarea era o activitate undeva la limita dintre artă şi meşteşug. Programatorii formau o castă cu un număr mic de membri. Existau job-uri suficiente pentru ei dar nu în exces. Nu existau preocupări pentru dezvoltarea unor instrumente care să îmbunătăţească productivitatea programatorilor sau să le facă munca mai uşoară (job security). Cine să aibă nevoie de ele, cine să plătească pentru ele?
În timp, pe bază de cerere şi ofertă, pentru că utilizarea tehnicii de calcul a ajuns să se extindă mult şi mai ales foarte rapid a crescut costul timpului programatorilor. Şi asta în timp ce costul resurselor de calcul a scăzut. Soluţia - industrializarea procesului de scriere a programelor devenind rentabilă utilizarea de programe pentru crearea programelor. Nu se mai caută expresii constante pentru a le scoate în afara ciclurilor, se caută elemente comune unor aplicaţii dintr-o clasă pe baza cărora se construiesc aplicaţii generice configurabile pentru situaţiile particulare. Au apărut termeni noi - portabilitate, compatibilitate, interoperabilitate, standardizare. Apariţia web-ului a accelerat acest proces. Prea mulţi meşteşugari ar fi trebuit să reinventeze iar şi iar aceeaşi roată care să se potrivească peste tot.
Şi aşa s-a schimbat definiţia unui programator bun. El înţelege diagrame UML, respectă metodologii, ştie să opereze cu medii sofisticate de dezvoltare a programelor, reutilizează componente, stăpâneşte, pentru limbajul în care scrie, biblioteci cu sute de funcţii. Are la dispoziţie o mulţime de ajutoare: editoare inteligente, compilatoare care optimizează codul în funcţie de arhitectura procesorului pentru care generează cod, generatoare de programe, profilatoare de programe, depanatoare, validatoare etc. Nu prea mai este un dezvoltator de algoritmi, este mai mult un combinator. Disciplina şi memoria devin mai importante decât inventivitatea. Numărul celor care au ocazia să "inventeze" ceva este relativ mic. Unii rezolvă probleme cu nume noi ca: scalabilitate, stabilitate, fiabilitate, securitate etc. Şi se numesc arhitecţi nu programatori. Alţii se ocupă de ceea ce ţine de industrializarea activităţii de programare. Şi se numesc creatori de tehnologii. Şi mai sunt şi alţii care inventează aplicaţii noi sau caută domenii în care tehnica de calcul nu a ajuns. Şi se numesc specialişti în marketing.
De multe ori programare înseamnă configurarea de aplicaţii, interfaţarea unor aplicaţii, operaţii de tip "completare de formulare". Doar existenţa sistemelor embedded şi a altor sisteme caracterizate de resurse limitate faţă de imaginaţia celor care inventează aplicaţii noi, mai conservă necesitatea unor programe scrise linie cu linie şi nu asamblate din alte programe. Numărul celor care lucrează în acest domeniu este încă mic. Dacă o să fie nevoie de mai mulţi o să crească întâi eficienţa dezvoltatorilor de aplicaţii. De exemplu prin perfecţionarea instrumentelor cu ajutorul cărora se dezvoltă programe pentru astfel de sisteme.
Programarea a devenit o meserie ca oricare alta, se învaţă, se practică, nu necesită calităţi intelectuale deosebite.
Ar fi interesant de ştiut care o să fie definiţia unui programator bun peste zece ani? La ce să se aştepte un absolvent care acum se pregăteşte pentru această meserie? Dar cineva care nu se pensionează în zece ani? Va însemna activitatea de programare mai mult decât crearea semiautomată a unor fişiere de configurare? Cum ne salvăm de plictiseală?
A existat o vreme în care copiii erau pasionaţi de locomotive şi vapoare, mai târziu au fost pasionaţi de maşini, avioane şi nave cosmice acum par toţi să fie pasionaţi de calculatoare (cel puţin aşa spun părinţii). Trece şi asta. O să urmeze altceva. Misterios şi dificil.
În timp, pe bază de cerere şi ofertă, pentru că utilizarea tehnicii de calcul a ajuns să se extindă mult şi mai ales foarte rapid a crescut costul timpului programatorilor. Şi asta în timp ce costul resurselor de calcul a scăzut. Soluţia - industrializarea procesului de scriere a programelor devenind rentabilă utilizarea de programe pentru crearea programelor. Nu se mai caută expresii constante pentru a le scoate în afara ciclurilor, se caută elemente comune unor aplicaţii dintr-o clasă pe baza cărora se construiesc aplicaţii generice configurabile pentru situaţiile particulare. Au apărut termeni noi - portabilitate, compatibilitate, interoperabilitate, standardizare. Apariţia web-ului a accelerat acest proces. Prea mulţi meşteşugari ar fi trebuit să reinventeze iar şi iar aceeaşi roată care să se potrivească peste tot.
Şi aşa s-a schimbat definiţia unui programator bun. El înţelege diagrame UML, respectă metodologii, ştie să opereze cu medii sofisticate de dezvoltare a programelor, reutilizează componente, stăpâneşte, pentru limbajul în care scrie, biblioteci cu sute de funcţii. Are la dispoziţie o mulţime de ajutoare: editoare inteligente, compilatoare care optimizează codul în funcţie de arhitectura procesorului pentru care generează cod, generatoare de programe, profilatoare de programe, depanatoare, validatoare etc. Nu prea mai este un dezvoltator de algoritmi, este mai mult un combinator. Disciplina şi memoria devin mai importante decât inventivitatea. Numărul celor care au ocazia să "inventeze" ceva este relativ mic. Unii rezolvă probleme cu nume noi ca: scalabilitate, stabilitate, fiabilitate, securitate etc. Şi se numesc arhitecţi nu programatori. Alţii se ocupă de ceea ce ţine de industrializarea activităţii de programare. Şi se numesc creatori de tehnologii. Şi mai sunt şi alţii care inventează aplicaţii noi sau caută domenii în care tehnica de calcul nu a ajuns. Şi se numesc specialişti în marketing.
De multe ori programare înseamnă configurarea de aplicaţii, interfaţarea unor aplicaţii, operaţii de tip "completare de formulare". Doar existenţa sistemelor embedded şi a altor sisteme caracterizate de resurse limitate faţă de imaginaţia celor care inventează aplicaţii noi, mai conservă necesitatea unor programe scrise linie cu linie şi nu asamblate din alte programe. Numărul celor care lucrează în acest domeniu este încă mic. Dacă o să fie nevoie de mai mulţi o să crească întâi eficienţa dezvoltatorilor de aplicaţii. De exemplu prin perfecţionarea instrumentelor cu ajutorul cărora se dezvoltă programe pentru astfel de sisteme.
Programarea a devenit o meserie ca oricare alta, se învaţă, se practică, nu necesită calităţi intelectuale deosebite.
Ar fi interesant de ştiut care o să fie definiţia unui programator bun peste zece ani? La ce să se aştepte un absolvent care acum se pregăteşte pentru această meserie? Dar cineva care nu se pensionează în zece ani? Va însemna activitatea de programare mai mult decât crearea semiautomată a unor fişiere de configurare? Cum ne salvăm de plictiseală?
A existat o vreme în care copiii erau pasionaţi de locomotive şi vapoare, mai târziu au fost pasionaţi de maşini, avioane şi nave cosmice acum par toţi să fie pasionaţi de calculatoare (cel puţin aşa spun părinţii). Trece şi asta. O să urmeze altceva. Misterios şi dificil.
miercuri, 14 noiembrie 2007
Parteneriat
Vreii sa fii partener cu noi?Trimite un e-mail la djdan_djdan_mixer@yahoo.com specificand:
-varsta
-numele
-adresa
-motivul pentru care doresti sa ne fii partener.
Conditii:
-trebuie sa pui un link sau banner care sa duca catre siteul nostru(amplasat intr-un loc vizibil)
-sa ai minim de vizitatori 153 pe zi
-sa nu contina texte/poze/vidioclipuri,etc porno,vulgar sau indecent!
-varsta
-numele
-adresa
-motivul pentru care doresti sa ne fii partener.
Conditii:
-trebuie sa pui un link sau banner care sa duca catre siteul nostru(amplasat intr-un loc vizibil)
-sa ai minim de vizitatori 153 pe zi
-sa nu contina texte/poze/vidioclipuri,etc porno,vulgar sau indecent!
Contact
In caz ca nu intelegeti ceva si vreti ajutor nu dispera!Indiferent de ce vrei sa afli poti accesa adresele unde ne poti contacta de mai jos.
Pentru ce ne lasam adresele de contact:
-in caz ca vizitatorul nu gaseste imformatiile dorite sau nu intelege ceva
-in caz ca vrei sa-ti publici aici articolul
-sugestii
-parteneriat(imformatii despre parteneriat la rubrica "Parteneriat"
-promovari siteuri,afaceri,radiouri,etc
-orice alt ceva
Adresele de contact:
1.Adresele de e-mail:
- djdan_djdan_mixer@yahoo.com
- djdan20072000@yahoo.com
2.Telefon:
- 074.8.10.93.64
3.Id-uri de messenger:
- djdan_djdan_mixer
- djdan20072000
4. Adresa pentru scrisori,colete,etc:
Strada Tecuci nr. 208, Bloc o1,Scara 2,Apartament 23,Etaj 1, Cod postal 800269Galati,Galati.
Suntem disponibili tuturor.Nu va v-om ignora pe nici unul asa ca scrieti-ne,trimiteti-ne e-mailuri,scrieti-ne pe messenger sau sunati-ne cu incredere.Toate acestea doar daca se respacta Programul de mai jos!
Program:
-puteti sa ne sunati: - LUNI-VINERI de la orele 16:00 si 20:00
- SAMBATA-DUMINICA de la orele 12:00 si 16:00
-puteti trimite e-mailuri oricand doriti,noi va v-om raspunde in cel mult 24 ore
-puteti sa ne scrieti pe messenger: - LUNI-VINERI de la orele 15:00 si 20:00
- SAMBATA-DUMINICA de la orele 12:00 si 14:00
-puteti sa ne scrieti oricand,noi va v-om raspunde cu cea mai mare placere.
Pentru ce ne lasam adresele de contact:
-in caz ca vizitatorul nu gaseste imformatiile dorite sau nu intelege ceva
-in caz ca vrei sa-ti publici aici articolul
-sugestii
-parteneriat(imformatii despre parteneriat la rubrica "Parteneriat"
-promovari siteuri,afaceri,radiouri,etc
-orice alt ceva
Adresele de contact:
1.Adresele de e-mail:
- djdan_djdan_mixer@yahoo.com
- djdan20072000@yahoo.com
2.Telefon:
- 074.8.10.93.64
3.Id-uri de messenger:
- djdan_djdan_mixer
- djdan20072000
4. Adresa pentru scrisori,colete,etc:
Strada Tecuci nr. 208, Bloc o1,Scara 2,Apartament 23,Etaj 1, Cod postal 800269Galati,Galati.
Suntem disponibili tuturor.Nu va v-om ignora pe nici unul asa ca scrieti-ne,trimiteti-ne e-mailuri,scrieti-ne pe messenger sau sunati-ne cu incredere.Toate acestea doar daca se respacta Programul de mai jos!
Program:
-puteti sa ne sunati: - LUNI-VINERI de la orele 16:00 si 20:00
- SAMBATA-DUMINICA de la orele 12:00 si 16:00
-puteti trimite e-mailuri oricand doriti,noi va v-om raspunde in cel mult 24 ore
-puteti sa ne scrieti pe messenger: - LUNI-VINERI de la orele 15:00 si 20:00
- SAMBATA-DUMINICA de la orele 12:00 si 14:00
-puteti sa ne scrieti oricand,noi va v-om raspunde cu cea mai mare placere.
Muzica buna
Click pe butonul play pentru a asculta cele mai tari hituri ale secolului!
1. Aerosmith-Cry
2.Sean Kigston-Beatiful Girls
3.Timbaland & Nelly Furtado & Justin Timbarlake-Give it to me
4.Firma-Pe marginea prapastiei
5.Yves Larock-Rise Up
6.Fly Project-Lumea mea
1. Aerosmith-Cry
2.Sean Kigston-Beatiful Girls
3.Timbaland & Nelly Furtado & Justin Timbarlake-Give it to me
4.Firma-Pe marginea prapastiei
5.Yves Larock-Rise Up
6.Fly Project-Lumea mea
vineri, 3 august 2007
FC Steaua Bucuresti
Istorie:
Din 1947, anul infiintarii sale, si pana in prezent, FC Steaua a adunat cele mai multe trofee din intreaga panoplie a echipelor romanesti de fotbal. Echipa-etalon a fotbalului romanesc a castigat cele mai mlte titluri de campioana, cele mai mlte cupe si, de asemenea, cele mai multe supercupe. Mai mult, pe plan international, Steaua a castigat in 1986 Cupa Campionilor Europeni, fiind la vremea respectiva prima echipa din Europa de Est care obtinuse acea rasunatoare izbanda.
Prezentam mai jos palmaresul echipei de fotbal Steaua. Cu click pe oricare dintre anii inscrisi in continuare, puteti avea informatii despre rezultatele echipei din sezonul competitional respectiv, atat in campionat, cat si in Cupa Romaniei si cupele europene.
Anul primului trofeu cucerit de militari, Cupa Romaniei, dupa finala cistigata in fata lui CSU Cluj. Din cauza schimbarii sistemului competitional in formula "primavara-toamna"(sistemul sovietic), in cea de-a doua jumatate a anului, toamna lui 1949, afost organizata o intrecere de traditie,"Cupa de toamna". Competitia s-a disputat pe 6 serii, cu meciuri tur-retur, fara un turneu final. CSCA a cistigat una dintre grupe.
Incepe "decada de aur" fotbalului stelist, in care vor fi cucerite nu mai putin de sase titluri de campioni. Primul titlu a fost obtinut la golaveraj, care era stabilit pe atunci prin impartirea numarului de goluri marcate la numarul de goluri primite. Steaua cu, 32 de puncte, a avut golaverajul 2,26, iar Dinamo cu acelasi numar de puncte, golaveraj 1,79. In acelasi an militarii au cistigat si Cupa Romaniei reusind primul "event' campionat-cupa.
Lotul: Voinescu, Tr Ionescu - V Zavoda II, Apolzan, Cernea , Rodeanu -
Balint, Bone - P Moldoveanu, N Roman, Dragan, Fr Zavoda I, Badeantu,
I Alecsandrescu, A Ferenczi, V Moldovan
Antrenor: Gheorghe Popescu
Linia de clasament: locul 1 22 13 6 3 43:19 32
Cupa Romaniei: 9 - 0 Locomotiva Galati("1/16"),
8 - 1 Flamura Rosie Buhusi("1/8"), 2 - 1 Metalul Sibiu("1/4"),
3 - 1 Stiinta Timisoara("1/2"), 3 - 1 Flacara Medias(finala)
La a doua participare in Cupa Campionilor Europeni, este eliminata in primul tur, de Austria Viena.
In decembrie 1961, denumirea echipei este schimbata pentru ultima data, luindu-se numele de Steaua.
Lotul: Voinescu, Toma, Eremia - V Zavoda II, Apolzan, Tr Ivanescu, D Cojocaru, Halmageanu, Staicu, Dumbrava - Ienei, Bone, Crisan, Craciun Mihailescu, Danciu - Cacoveanu, Raksi, Gh Constantin, Tataru I, Stanoaie, Fl Voinea, Mateianu, Alecsandrescu, Varga, Iacob, Tomes
Antrenor: Stefan Onisie, Eugen Mladin/Gheorghe Popescu
Linia de clasament: locul 9 26 10 4 12 53:45 24
Cupa Romaniei:
2 - 0 Ariesul Turda("1/16"),
3 - 1 Chimia Govora("1/8"),
3 - 1 Dinamo Bacau("1/4"),
7 - 1 Steagul Rosu Brasov("1/2")
5 - 1 Rapid Bucuresti(finala)
Locul
Echipa
Acasa/Dep
1
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
Dinamo Bucuresti
Petrolul Ploiesti
Progresul Buc
Steagul Rosu Br
Rapid Bucuresti
Dinamo Bacau
Stiinta Cluj
Stiinta Timisoara
UT Arad
Minerul Lupeni
Jiul Petrila
Metalul Tirgoviste
Dinamo Pitesti
0 - 1/ 1 - 1
2 - 6/ 3 - 2
0 - 1/ 3 - 4
4 - 2/ 0 - 1
1 - 2/ 1 - 2
3 - 0/ 0 - 2
1 - 2/ 2 - 2
6 - 2/ 3 - 2
4 - 2/ 1 - 2
3 - 0/ 1 ? 2
4 - 0/ 1 - 1
4 - 0/ 2 - 2
2 - 1/ 1 - 3
1961 - 1962 PREZENTE EUROPENE: CUPA CAMPIONILOR
21.09.1961: AUSTRIA VIENA - STEAUA 2 - 0 (2 - 0)
Marcatori: Stotz(38-11m), Nemec(40)
Steaua: Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivanescu - Jenei, Bone - Cacoveanu, Constantin, Crisan, Raksi, Tataru I
28.09.1961: STEAUA - AUSTRIA VIENA 0 - 0
Steaua: Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivanescu - Jenei, Bone - Stanoaie Constantin, Alexandrescu, Raksi, Tataru I
Lotul: Moraru, Iordache - Anghelini, Agiu, Sames, Fl Marin, Vigu, Nitu - G Zahiu, Ion Ion, Dumitru, Iordanescu, T Stoica - Troi, M Raducanu V Nastase, Aelenei, Ad Ionascu, C Zamfir
Antrenori: E Ienei - Carol Creiniceanu
Foto: Marcel Raducanu
Linia de clasament: (locul 1) 34 17 7 10 75:49 41
Cupa Romaniei:
2 - 0 Sportul Studentesc("1/16"),
2 - 2/5 -6 lovituri 11m "Poli" Iasi("1/8"),
Locul
Echipa
Acasa/Dep
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
FC Arges
"Poli" Timisoara
Sportul Student
Dinamo Bucuresti
Universit Craiova
Jiul Petrosani
Corvinul
CS Tirgoviste
UT Arad
SC Bacau
ASA Tg Mures
Olimpia Satul Mare
FC Bihor
Politehnica Iasi
FC Constanta
Petrolul Ploiesti
FCM Resita
1 - 1/ 1 - 3
2 - 2/ 1 - 4
2 - 1/ 1 - 2
3 - 3/ 1 - 0
3 - 1/ 0 - 3
4 - 1/ 2 - 4
2 - 2/ 1 - 1
2 - 1/ 1 - 1
5 - 0/ 2 - 1
3 - 0/ 0 - 0
3 - 1/ 3 ? 2
2 - 0/ 2 ? 3
0 - 1/ 1 ? 2
4 - 2/ 2 ? 3
5 - 0/ 1 ? 3
4 - 1/ 3 ? 0
4 - 0/ 4 - 0
1977 - 1978 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
14.09.1977: CF BARCELONA - STEAUA 5 - 1 (3 - 0)
Marcatori: Heredia(4, 30), Cruyff(5 - 11m), Clarens(65), Zodiria(74)/Nastase(72)
Steaua: Moraru - Anghelini, Agiu, Somes, Vigu - Dumitru(77 Agiu), IordanescuI, I Ion(46 T Stoica) - Troi, Nastase, C Zamfir (70 M Raducanu)
28.09.1977: STEAUA - CF BARCELONA 1 - 3 (1 -1)
Marcatori: Dumitru(36 - 11m)/ Cruyff(24), Asensi(76), Sanchez(90)
Steaua: Iordache - Anghelini(66 Zahiu), Agiu, Somes, Vigu - T Stoica, I Ion,Dumitru - Troi(70 Aelenei), M Raducanu, C Zamfir
Lotul: M Tudor, T Lung, Ritli, Hotoboc, Nae - Reghecampf, Ogararu, Fl Dumitru, Miu, Belodedici, Baciu, Al Zotinca, Bordeanu, Chiorean, Iordache, D Prodan, M Gheorghe - Trica, Lincar, N Gassam, Duro, Lutu, Rosu, Carabas, Paraschiv - Lacatus, Ciocoiu, Danciulescu, S Ilie, C Raducan, M Luca, Novakovici, R Nita, Ceno, St Stoica, Giuchici
Antrenori: Emeric Ienei - Marius Lacatus/Victor Piturca - Stefan Iovan
Linia de clasament: (locul 3) 34 18 3 13 62:56 57
Cupa Romaniei:
1 - 0 West Petrom Arad("1/16"),
0 - 1 Universitatea Craiova("1/8"),
Locul
Echipa
Acasa/Dep
1
2
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Dinamo Bucuresti
Rapid Bucuresti
Ceahlaiul P Neamt
FC Arges
Gloria Bistrita
FCM Bacau
Otelul Galati
FC National
Astra Ploiesti
Petrolul Ploiesti
Rocar Bucuresti
Universit Craiova
FC Brasov
FC Farul Constanta
FC Onesti
CSM Resita
Extensiv Craiova
1 - 1/ 2 - 3
1 - 3/ 2 - 2
3 - 0/ 2 - 0
0 - 1/ 0 - 4
2 - 1/ 0 - 4
1 - 0/ 1 - 2
2 - 1/ 5 - 4
2 - 3/ 0 - 3
4 - 1/ 0 - 1
1 - 4/ 1 - 5
2 - 1/ 2 ? 1
1 - 0/ 2 ? 1
2 - 2/ 2 ? 1
1 - 0/ 1 ? 2
3 - 0/ 3 ? 1
5 - 0/ 0 ? 2
5 - 2/ 3 - 0
1999 - 2000 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
12.08.1999: STEAUA - LEVADIA MAARDU 3 - 0 (1 - 0)
Marcatori: S Ilie(41, 89), Ciocoiu(79)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Duro, Belodedici(32 Al Zotinca), Iordache (74 Bordeanu) - Trica, Lacatus, Baciu, Lutu - S Ilie, Danciulescu (17 Ciocoiu)
26.08.1999: LEVADIA MAARDU - STEAUA 1 - 4 (1 - 0)
Marcatori: Olumets(30)/ Reghecampf(56), Rosu(69, 79), S Ilie(84)
Steaua: M Tudor - Reghecampf, Miu, Baciu, Iordache(82 Bordeanu) - Sutu(68 Lincar), Duro, Lacatus, Trica(52 Rosu) - Ciocoiu, S Ilie
14.09.1999: STEAUA - LASK LINZ 2 - 0 (0 - 0)
Marcatori: Ciocoiu(63), Danciulescu(82)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Lutu(73 Lacatus), Lincar, Trica(50 Danciulescu), Rosu - Ciocoiu(81 Luca), S Ilie
28.09.1999: LASK LINZ - STEAUA 2 - 3 (1 - 2)
Marcatori: Stumpf(5), Sane(89)/ Bordeanu(7), S Ilie(30), Duro(61)
Steaua: M Tudor - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Lincar, Duro (67 Trica), Danciulescu, Rosu(76 Lutu) - S Ilie(80 Luca), Ciocoiu
21.10.1999: STEAUA - WEST HAM UNITED 2 - 0 (1 - 0)
Marcatori: Rosu(39), S Ilie(57)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Danciulescu (86 Lutu), Duro, Lincar, Rosu - S Ilie(79 Luca), Ciocoiu(89 Ogararu)
04.11.1999: WEST HAM UNITED - STEAUA 0 - 0
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Duro, Bordeanu - Danciulescu (68 Trica), Lincar(84 Lacatus), Rosu - Ciocoiu(87 Lutu), S Ilie
25.11.1999: SLAVIA PRAGA - STEAUA 4 - 1 (2 - 0)
Marcatori: Dostalek(1, 46), Horvath(36), T Dosek(55)/ Lutu(82)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Duro, Baciu, Miu, Bordeanu - Danciulescu (51 Lutu), Lincar(69 Lacatus), Rosu - Ciocoiu, S Ilie
09.12.1999: STEAUA - SLAVIA PRAGA 1 - 1 (1 - 0)
Marcatori: Ciocoiu(45)/ Dostalek(47)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Duro, Bordeanu(83 Lacatus) - Danciulescu(52 Lutu), Lincar, Rosu - Ciocoiu, S Ilie
Lot: Hamutovski, M. Tudor, T. Lung, E. Nae - D. Balan, Ogararu, Radoi, Rachita, Curt, Mutica, A. Stinga, P. Stoica, Nesu, Nanu - Fl. Dumitru, C. Trica, Paraschiv, Falemi, D. Munteanu, Aliuta, Paduret, Pitu, Bostina, Dica, Fl. Ene - Cl. Raducanu, R. Niculescu, Dinita, Neaga, Oprita, Al. Piturca, V. Simion.
Antrenori: Victor Piturca - Stefan Iovan, Gabriel Boldici, Marian Lupu
Linia de clasament: (locul 3) 30 18 10 2 60-20 64p
Cupa Romaniei:
4-0 Chimia Craiova (1/16)
1-2 Petrolul Ploiesti (1/8)
Locul Echipa Acasa/Dep
1 Dinamo Bucuresti 1-0 / 1-2
3 Rapid Bucuresti 1-1 / 3-3
4 Universitatea Craiova 2-0 / 1-1
5 Otelul Galati 2-0 / 2-2
6 Apulum Alba Iulia 0-0 / 4-1
7 FC National 1-0 / 2-0
8 ?Poli? AEK 2-0 / 8-1
9 FC Farul Constanta 1-2 / 2-2
10 FC Brasov 4-0 / 1-0
11 FC Arges 0-0 / 4-0
12 Gloria Bistrita 4-1 / 2-0
13 FCM Bacau 0-0 / 1-0
14 Ceahlaul P. Neamt 2-0 / 1-1
15 Petrolul Ploiesti 1-1 / 2-1
16 FC Oradea 2-1 / 3-0
2003-2004 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
Tur preliminar:
14.08.2003 (Minsk): NEMAN GRODNO - STEAUA 1-1(0-0)
Marcatori: Dolia (60) / Oprita (88)
Steaua: E. Nae - Radoi, Rachita, Curt (73 Ogararu), Nesu - Fl. Dumitru, Paraschiv (78 Falemi), Aliuta (83 Pitu), Bostina - Oprita, Cl. Raducanu.
28.08.2003 (Bucuresti): STEAUA - NEMAN GRODNO 0-0
Steaua: Hamutovski - Nanu, Radoi, Rachita, Nesu - Fl. Dumitru, Falemi (86 Curt), Pitu (67 P. Stoica), Bostina - Oprita (83 Neaga), Cl. Raducanu.
Turul I:
24.09.2003 (Southampton): SOUTHAMPTON F.C. - STEAUA 1-1 (0-1)
Marcatori: Philips (52) / Cl. Raducanu (20)
Steaua: Hamutovski - Fl. Dumitru, Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Oprita (74 Ogararu), Falemi, Aliuta (83 Paraschiv), Bostina - Cl. Raducanu (87 R. Niculescu).
15.10.2003 (Bucuresti): STEAUA - SOUTHAMPTON F. C. 1-0 (0-0).
Marcator: Cl. Raducanu (85)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Paraschiv, Aliuta (57 Falemi), Bostina - Oprita (70 Dinita), Cl. Raducanu (87 Ogararu).
Turul II:
06.11.2003 (Bucuresti): STEAUA - LIVERPOOL F.C. 1-1 (0-1)
Marcatori: Cl. Raducanu (69) / D. Traore (23)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Falemi, Aliuta (74 Neaga), Bostina (63 Pitu) - Oprita (86 Nesu), Cl. Raducanu.
27.11.2003 (Liverpool): LIVERPOOL F.C. - STEAUA 1-0 (0-0)
Marcator: Kewell (49)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Falemi (80 Pitu), Aliuta (59 Paraschiv), Bostina - Oprita (80 Dinita), Cl. Raducanu.
Lot: M. Tudor, Hamutovski, Fulga, Fl. Dobre, M. Toma ? D. Balan, Ogararu, Keca, Curt, Radoi, Ghionea, E. Baciu, D. Goian, Rachita, P. Stoica, P. Marin, Nesu - Fl. Dumitru, D. Munteanu, Bostina, N. Dica, Paraschiv, Nicolita, Lovin, Falemi, Pitu, Aliuta - Neaga, Oprita, Dinita, A. Cristea, Ciocoiu, V. Simion, Litu.
Antrenori: Walter Zenga ? Massimo Pedrazzini, Andrei Speriatu, Marian Lupu (et. 1-27)
Dumitru Dumitriu ? Andrei Speriatu, Marian Lupu (et. 28-30)
Cupa Romaniei:
0-1 ?U? Cluj (1/16)
Linia de clasament: (locul 1) 30 19 6 5 47:18 63p
Echipa Acasa/Deplasare
2. Dinamo Bucuresti 1-0 / 1-0
3. Rapid Bucuresti 0-0 / 1-2
4. FC National 5-1 / 0-1
5. FC Farul 3-1 / 0-1
6. ?Poli? AEK Tim. 2-1 / 1-1
7. Sportul Studentesc 1-0 / 2-1
8. Otelul Galati 1-0 / 0-1
9. Politehnica Iasi 0-1 / 0-0
10. FC Arges 2-0 / 2-2
11. CFR Cluj 1-0 / 2-0
12. FCM Bacau 2-0 / 2-2
13. Gloria Bistrita 2-0 / 2-0
14. Apulum Alba Iulia 3-0 / 1-1
15. FC Brasov 3-2 / 1-0
16. Universitatea Craiova 5-0 / 1-0
PREZENTE IN CUPELE EUROPENE
CUPA U.E.F.A.
Turul preliminar;
12.08.2004 (Belgrad): FK ZELEZNIK ? STEAUA 2-4(0-3)
Marcatori: Drinic (65), Da Silva (86) / Oprita (18), Neaga (24;49), Paraschiv (34)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (72 Bostina), Paraschiv (66 Falemi), D. Munteanu, N. Dica ? Oprita (64 Dinita), Neaga
26.08.2005 (Bucuresti): STEAUA ? FK ZELEZNIK 1-2 (0-1)
Marcatori: N. Dica (79) / Drinic (10), Da Silva (74)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Rachita, Ghionea (78 Fl. Dumitru), P. Marin ? Pitu (66 N. Dica), Falemi, Paraschiv , Bostina ? Oprita (46 Neaga), A. Cristea
Turul I:
16.09.2004 (Bucuresti): STEAUA ? TSKA SOFIA 2-1(1-0)
Marcatori: Neaga (10), N. Dica (79) / Ianev (27)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Falemi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru, Paraschiv (88 Lovin), D. Munteanu, N. Dica (90 Bostina) ? Neaga , Oprita (46 A. Cristea)
30.09.2004 (Sofia): TSKA SOFIA ? STEAUA 2-2 (1-2)
Marcatori: Sakaliev (45+2), Gargorov (76) / Oprita (15), Paraschiv (35)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (83 Lovin), D. Munteanu, Paraschiv, N. Dica (90+1 Ciocoiu) ? Neaga, Oprita (66 Bostina)
GRUPA B:
21.10.2004 (Bucuresti): STEAUA ? STANDARD LIEGE 2-0(0-0)
Marcatori: Dragutinovic (67-autogol), Neaga (80)
Steaua: M. Tudor ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (76 Lovin), D. Munteanu, Paraschiv, N. Dica ? Neaga (88 Falemi), Oprita (85 Ciocoiu)
04.11.2004 (Parma): AC PARMA ? STEAUA 1-0 (0-0)
Marcator: Budel (79)
Steaua: M. Tudor ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (68 Bostina), Paraschiv, D. Munteanu (74 Lovin), N. Dica ? Neaga (61 A. Cristea), Oprita.
25.11.2004 (Bucuresti): STEAUA ? BESIKTAS JK 2-1 (2-0)
Marcatori: Neaga (3), Ciocoiu (19) / Ibrahim Akin (87)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu (89 Lovin), Ghionea, P. Marin ? Oprita, Radoi, D. Munteanu, Bostina ? Ciocoiu (64 Dinita), Neaga
01.12.2004 (Bilbao): ATHLETIC BILBAO ? STEAUA 1-0 (1-0)
Marcator: Etxeberria (45+1)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, Nesu ? N. Dica, Radoi, D. Munteanu, Bostina (89 Lovin) ? Neaga, A. Cristea (89 Dinita)
Saisprezecimi (1/16)
16.02.2005 (Valencia): VALENCIA CF ? STEAUA 2-0 (1-0)
Marcatori: Di Vaio (39), Aimar (56)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Paraschiv, Radoi, D. Munteanu ? N. Dica ? Oprita, Ciocoiu (55 A. Cristea)
24.02.2005 (Bucuresti): STEAUA ? VALENCIA CF 2-0 (0-0), 4-3 dupa loviturile de departajare
Marcator: A. Cristea (50, 71)
Au inscris din penalty: Radoi, Lovin, Bostina, N. Dica / Aimar, Mista, Rufete
Au ratat penalty-urile: Baraja, Di Vaio
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Oprita (117 Lovin), Paraschiv, D. Munteanu, N. Dica ? Dinita (74 Bostina), A. Cristea (95 E. Baciu)
Optimi (1/8)
16.03.2005 (Bucuresti): STEAUA ? VALLARREAL CF 0-0
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Oprita, Paraschiv, D. Munteanu, N. Dica (89 Ciocoiu) ? Dinita (74 Fl. Dumitru), A. Cristea (70 Bostina)
20.03.2005 (Vila-Real): VILLARREAL CF ? STEAUA 2-0 (1-0)
Marcatori: Riquelme (6, 61)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? N. Dica, Lovin (76 Nicolita), D. Munteanu, Bostina ? Oprita (84 Dinita), A. Cristea (76 Ciocoiu)
Din 1947, anul infiintarii sale, si pana in prezent, FC Steaua a adunat cele mai multe trofee din intreaga panoplie a echipelor romanesti de fotbal. Echipa-etalon a fotbalului romanesc a castigat cele mai mlte titluri de campioana, cele mai mlte cupe si, de asemenea, cele mai multe supercupe. Mai mult, pe plan international, Steaua a castigat in 1986 Cupa Campionilor Europeni, fiind la vremea respectiva prima echipa din Europa de Est care obtinuse acea rasunatoare izbanda.
Prezentam mai jos palmaresul echipei de fotbal Steaua. Cu click pe oricare dintre anii inscrisi in continuare, puteti avea informatii despre rezultatele echipei din sezonul competitional respectiv, atat in campionat, cat si in Cupa Romaniei si cupele europene.
Anul primului trofeu cucerit de militari, Cupa Romaniei, dupa finala cistigata in fata lui CSU Cluj. Din cauza schimbarii sistemului competitional in formula "primavara-toamna"(sistemul sovietic), in cea de-a doua jumatate a anului, toamna lui 1949, afost organizata o intrecere de traditie,"Cupa de toamna". Competitia s-a disputat pe 6 serii, cu meciuri tur-retur, fara un turneu final. CSCA a cistigat una dintre grupe.
Incepe "decada de aur" fotbalului stelist, in care vor fi cucerite nu mai putin de sase titluri de campioni. Primul titlu a fost obtinut la golaveraj, care era stabilit pe atunci prin impartirea numarului de goluri marcate la numarul de goluri primite. Steaua cu, 32 de puncte, a avut golaverajul 2,26, iar Dinamo cu acelasi numar de puncte, golaveraj 1,79. In acelasi an militarii au cistigat si Cupa Romaniei reusind primul "event' campionat-cupa.
Lotul: Voinescu, Tr Ionescu - V Zavoda II, Apolzan, Cernea , Rodeanu -
Balint, Bone - P Moldoveanu, N Roman, Dragan, Fr Zavoda I, Badeantu,
I Alecsandrescu, A Ferenczi, V Moldovan
Antrenor: Gheorghe Popescu
Linia de clasament: locul 1 22 13 6 3 43:19 32
Cupa Romaniei: 9 - 0 Locomotiva Galati("1/16"),
8 - 1 Flamura Rosie Buhusi("1/8"), 2 - 1 Metalul Sibiu("1/4"),
3 - 1 Stiinta Timisoara("1/2"), 3 - 1 Flacara Medias(finala)
La a doua participare in Cupa Campionilor Europeni, este eliminata in primul tur, de Austria Viena.
In decembrie 1961, denumirea echipei este schimbata pentru ultima data, luindu-se numele de Steaua.
Lotul: Voinescu, Toma, Eremia - V Zavoda II, Apolzan, Tr Ivanescu, D Cojocaru, Halmageanu, Staicu, Dumbrava - Ienei, Bone, Crisan, Craciun Mihailescu, Danciu - Cacoveanu, Raksi, Gh Constantin, Tataru I, Stanoaie, Fl Voinea, Mateianu, Alecsandrescu, Varga, Iacob, Tomes
Antrenor: Stefan Onisie, Eugen Mladin/Gheorghe Popescu
Linia de clasament: locul 9 26 10 4 12 53:45 24
Cupa Romaniei:
2 - 0 Ariesul Turda("1/16"),
3 - 1 Chimia Govora("1/8"),
3 - 1 Dinamo Bacau("1/4"),
7 - 1 Steagul Rosu Brasov("1/2")
5 - 1 Rapid Bucuresti(finala)
Locul
Echipa
Acasa/Dep
1
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
Dinamo Bucuresti
Petrolul Ploiesti
Progresul Buc
Steagul Rosu Br
Rapid Bucuresti
Dinamo Bacau
Stiinta Cluj
Stiinta Timisoara
UT Arad
Minerul Lupeni
Jiul Petrila
Metalul Tirgoviste
Dinamo Pitesti
0 - 1/ 1 - 1
2 - 6/ 3 - 2
0 - 1/ 3 - 4
4 - 2/ 0 - 1
1 - 2/ 1 - 2
3 - 0/ 0 - 2
1 - 2/ 2 - 2
6 - 2/ 3 - 2
4 - 2/ 1 - 2
3 - 0/ 1 ? 2
4 - 0/ 1 - 1
4 - 0/ 2 - 2
2 - 1/ 1 - 3
1961 - 1962 PREZENTE EUROPENE: CUPA CAMPIONILOR
21.09.1961: AUSTRIA VIENA - STEAUA 2 - 0 (2 - 0)
Marcatori: Stotz(38-11m), Nemec(40)
Steaua: Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivanescu - Jenei, Bone - Cacoveanu, Constantin, Crisan, Raksi, Tataru I
28.09.1961: STEAUA - AUSTRIA VIENA 0 - 0
Steaua: Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Ivanescu - Jenei, Bone - Stanoaie Constantin, Alexandrescu, Raksi, Tataru I
Lotul: Moraru, Iordache - Anghelini, Agiu, Sames, Fl Marin, Vigu, Nitu - G Zahiu, Ion Ion, Dumitru, Iordanescu, T Stoica - Troi, M Raducanu V Nastase, Aelenei, Ad Ionascu, C Zamfir
Antrenori: E Ienei - Carol Creiniceanu
Foto: Marcel Raducanu
Linia de clasament: (locul 1) 34 17 7 10 75:49 41
Cupa Romaniei:
2 - 0 Sportul Studentesc("1/16"),
2 - 2/5 -6 lovituri 11m "Poli" Iasi("1/8"),
Locul
Echipa
Acasa/Dep
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
FC Arges
"Poli" Timisoara
Sportul Student
Dinamo Bucuresti
Universit Craiova
Jiul Petrosani
Corvinul
CS Tirgoviste
UT Arad
SC Bacau
ASA Tg Mures
Olimpia Satul Mare
FC Bihor
Politehnica Iasi
FC Constanta
Petrolul Ploiesti
FCM Resita
1 - 1/ 1 - 3
2 - 2/ 1 - 4
2 - 1/ 1 - 2
3 - 3/ 1 - 0
3 - 1/ 0 - 3
4 - 1/ 2 - 4
2 - 2/ 1 - 1
2 - 1/ 1 - 1
5 - 0/ 2 - 1
3 - 0/ 0 - 0
3 - 1/ 3 ? 2
2 - 0/ 2 ? 3
0 - 1/ 1 ? 2
4 - 2/ 2 ? 3
5 - 0/ 1 ? 3
4 - 1/ 3 ? 0
4 - 0/ 4 - 0
1977 - 1978 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
14.09.1977: CF BARCELONA - STEAUA 5 - 1 (3 - 0)
Marcatori: Heredia(4, 30), Cruyff(5 - 11m), Clarens(65), Zodiria(74)/Nastase(72)
Steaua: Moraru - Anghelini, Agiu, Somes, Vigu - Dumitru(77 Agiu), IordanescuI, I Ion(46 T Stoica) - Troi, Nastase, C Zamfir (70 M Raducanu)
28.09.1977: STEAUA - CF BARCELONA 1 - 3 (1 -1)
Marcatori: Dumitru(36 - 11m)/ Cruyff(24), Asensi(76), Sanchez(90)
Steaua: Iordache - Anghelini(66 Zahiu), Agiu, Somes, Vigu - T Stoica, I Ion,Dumitru - Troi(70 Aelenei), M Raducanu, C Zamfir
Lotul: M Tudor, T Lung, Ritli, Hotoboc, Nae - Reghecampf, Ogararu, Fl Dumitru, Miu, Belodedici, Baciu, Al Zotinca, Bordeanu, Chiorean, Iordache, D Prodan, M Gheorghe - Trica, Lincar, N Gassam, Duro, Lutu, Rosu, Carabas, Paraschiv - Lacatus, Ciocoiu, Danciulescu, S Ilie, C Raducan, M Luca, Novakovici, R Nita, Ceno, St Stoica, Giuchici
Antrenori: Emeric Ienei - Marius Lacatus/Victor Piturca - Stefan Iovan
Linia de clasament: (locul 3) 34 18 3 13 62:56 57
Cupa Romaniei:
1 - 0 West Petrom Arad("1/16"),
0 - 1 Universitatea Craiova("1/8"),
Locul
Echipa
Acasa/Dep
1
2
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Dinamo Bucuresti
Rapid Bucuresti
Ceahlaiul P Neamt
FC Arges
Gloria Bistrita
FCM Bacau
Otelul Galati
FC National
Astra Ploiesti
Petrolul Ploiesti
Rocar Bucuresti
Universit Craiova
FC Brasov
FC Farul Constanta
FC Onesti
CSM Resita
Extensiv Craiova
1 - 1/ 2 - 3
1 - 3/ 2 - 2
3 - 0/ 2 - 0
0 - 1/ 0 - 4
2 - 1/ 0 - 4
1 - 0/ 1 - 2
2 - 1/ 5 - 4
2 - 3/ 0 - 3
4 - 1/ 0 - 1
1 - 4/ 1 - 5
2 - 1/ 2 ? 1
1 - 0/ 2 ? 1
2 - 2/ 2 ? 1
1 - 0/ 1 ? 2
3 - 0/ 3 ? 1
5 - 0/ 0 ? 2
5 - 2/ 3 - 0
1999 - 2000 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
12.08.1999: STEAUA - LEVADIA MAARDU 3 - 0 (1 - 0)
Marcatori: S Ilie(41, 89), Ciocoiu(79)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Duro, Belodedici(32 Al Zotinca), Iordache (74 Bordeanu) - Trica, Lacatus, Baciu, Lutu - S Ilie, Danciulescu (17 Ciocoiu)
26.08.1999: LEVADIA MAARDU - STEAUA 1 - 4 (1 - 0)
Marcatori: Olumets(30)/ Reghecampf(56), Rosu(69, 79), S Ilie(84)
Steaua: M Tudor - Reghecampf, Miu, Baciu, Iordache(82 Bordeanu) - Sutu(68 Lincar), Duro, Lacatus, Trica(52 Rosu) - Ciocoiu, S Ilie
14.09.1999: STEAUA - LASK LINZ 2 - 0 (0 - 0)
Marcatori: Ciocoiu(63), Danciulescu(82)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Lutu(73 Lacatus), Lincar, Trica(50 Danciulescu), Rosu - Ciocoiu(81 Luca), S Ilie
28.09.1999: LASK LINZ - STEAUA 2 - 3 (1 - 2)
Marcatori: Stumpf(5), Sane(89)/ Bordeanu(7), S Ilie(30), Duro(61)
Steaua: M Tudor - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Lincar, Duro (67 Trica), Danciulescu, Rosu(76 Lutu) - S Ilie(80 Luca), Ciocoiu
21.10.1999: STEAUA - WEST HAM UNITED 2 - 0 (1 - 0)
Marcatori: Rosu(39), S Ilie(57)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Bordeanu - Danciulescu (86 Lutu), Duro, Lincar, Rosu - S Ilie(79 Luca), Ciocoiu(89 Ogararu)
04.11.1999: WEST HAM UNITED - STEAUA 0 - 0
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Duro, Bordeanu - Danciulescu (68 Trica), Lincar(84 Lacatus), Rosu - Ciocoiu(87 Lutu), S Ilie
25.11.1999: SLAVIA PRAGA - STEAUA 4 - 1 (2 - 0)
Marcatori: Dostalek(1, 46), Horvath(36), T Dosek(55)/ Lutu(82)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Duro, Baciu, Miu, Bordeanu - Danciulescu (51 Lutu), Lincar(69 Lacatus), Rosu - Ciocoiu, S Ilie
09.12.1999: STEAUA - SLAVIA PRAGA 1 - 1 (1 - 0)
Marcatori: Ciocoiu(45)/ Dostalek(47)
Steaua: Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Duro, Bordeanu(83 Lacatus) - Danciulescu(52 Lutu), Lincar, Rosu - Ciocoiu, S Ilie
Lot: Hamutovski, M. Tudor, T. Lung, E. Nae - D. Balan, Ogararu, Radoi, Rachita, Curt, Mutica, A. Stinga, P. Stoica, Nesu, Nanu - Fl. Dumitru, C. Trica, Paraschiv, Falemi, D. Munteanu, Aliuta, Paduret, Pitu, Bostina, Dica, Fl. Ene - Cl. Raducanu, R. Niculescu, Dinita, Neaga, Oprita, Al. Piturca, V. Simion.
Antrenori: Victor Piturca - Stefan Iovan, Gabriel Boldici, Marian Lupu
Linia de clasament: (locul 3) 30 18 10 2 60-20 64p
Cupa Romaniei:
4-0 Chimia Craiova (1/16)
1-2 Petrolul Ploiesti (1/8)
Locul Echipa Acasa/Dep
1 Dinamo Bucuresti 1-0 / 1-2
3 Rapid Bucuresti 1-1 / 3-3
4 Universitatea Craiova 2-0 / 1-1
5 Otelul Galati 2-0 / 2-2
6 Apulum Alba Iulia 0-0 / 4-1
7 FC National 1-0 / 2-0
8 ?Poli? AEK 2-0 / 8-1
9 FC Farul Constanta 1-2 / 2-2
10 FC Brasov 4-0 / 1-0
11 FC Arges 0-0 / 4-0
12 Gloria Bistrita 4-1 / 2-0
13 FCM Bacau 0-0 / 1-0
14 Ceahlaul P. Neamt 2-0 / 1-1
15 Petrolul Ploiesti 1-1 / 2-1
16 FC Oradea 2-1 / 3-0
2003-2004 PREZENTE EUROPENE: CUPA U.E.F.A.
Tur preliminar:
14.08.2003 (Minsk): NEMAN GRODNO - STEAUA 1-1(0-0)
Marcatori: Dolia (60) / Oprita (88)
Steaua: E. Nae - Radoi, Rachita, Curt (73 Ogararu), Nesu - Fl. Dumitru, Paraschiv (78 Falemi), Aliuta (83 Pitu), Bostina - Oprita, Cl. Raducanu.
28.08.2003 (Bucuresti): STEAUA - NEMAN GRODNO 0-0
Steaua: Hamutovski - Nanu, Radoi, Rachita, Nesu - Fl. Dumitru, Falemi (86 Curt), Pitu (67 P. Stoica), Bostina - Oprita (83 Neaga), Cl. Raducanu.
Turul I:
24.09.2003 (Southampton): SOUTHAMPTON F.C. - STEAUA 1-1 (0-1)
Marcatori: Philips (52) / Cl. Raducanu (20)
Steaua: Hamutovski - Fl. Dumitru, Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Oprita (74 Ogararu), Falemi, Aliuta (83 Paraschiv), Bostina - Cl. Raducanu (87 R. Niculescu).
15.10.2003 (Bucuresti): STEAUA - SOUTHAMPTON F. C. 1-0 (0-0).
Marcator: Cl. Raducanu (85)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Paraschiv, Aliuta (57 Falemi), Bostina - Oprita (70 Dinita), Cl. Raducanu (87 Ogararu).
Turul II:
06.11.2003 (Bucuresti): STEAUA - LIVERPOOL F.C. 1-1 (0-1)
Marcatori: Cl. Raducanu (69) / D. Traore (23)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Falemi, Aliuta (74 Neaga), Bostina (63 Pitu) - Oprita (86 Nesu), Cl. Raducanu.
27.11.2003 (Liverpool): LIVERPOOL F.C. - STEAUA 1-0 (0-0)
Marcator: Kewell (49)
Steaua: Hamutovski - Radoi, Rachita, Mutica, P. Stoica - Fl. Dumitru, Falemi (80 Pitu), Aliuta (59 Paraschiv), Bostina - Oprita (80 Dinita), Cl. Raducanu.
Lot: M. Tudor, Hamutovski, Fulga, Fl. Dobre, M. Toma ? D. Balan, Ogararu, Keca, Curt, Radoi, Ghionea, E. Baciu, D. Goian, Rachita, P. Stoica, P. Marin, Nesu - Fl. Dumitru, D. Munteanu, Bostina, N. Dica, Paraschiv, Nicolita, Lovin, Falemi, Pitu, Aliuta - Neaga, Oprita, Dinita, A. Cristea, Ciocoiu, V. Simion, Litu.
Antrenori: Walter Zenga ? Massimo Pedrazzini, Andrei Speriatu, Marian Lupu (et. 1-27)
Dumitru Dumitriu ? Andrei Speriatu, Marian Lupu (et. 28-30)
Cupa Romaniei:
0-1 ?U? Cluj (1/16)
Linia de clasament: (locul 1) 30 19 6 5 47:18 63p
Echipa Acasa/Deplasare
2. Dinamo Bucuresti 1-0 / 1-0
3. Rapid Bucuresti 0-0 / 1-2
4. FC National 5-1 / 0-1
5. FC Farul 3-1 / 0-1
6. ?Poli? AEK Tim. 2-1 / 1-1
7. Sportul Studentesc 1-0 / 2-1
8. Otelul Galati 1-0 / 0-1
9. Politehnica Iasi 0-1 / 0-0
10. FC Arges 2-0 / 2-2
11. CFR Cluj 1-0 / 2-0
12. FCM Bacau 2-0 / 2-2
13. Gloria Bistrita 2-0 / 2-0
14. Apulum Alba Iulia 3-0 / 1-1
15. FC Brasov 3-2 / 1-0
16. Universitatea Craiova 5-0 / 1-0
PREZENTE IN CUPELE EUROPENE
CUPA U.E.F.A.
Turul preliminar;
12.08.2004 (Belgrad): FK ZELEZNIK ? STEAUA 2-4(0-3)
Marcatori: Drinic (65), Da Silva (86) / Oprita (18), Neaga (24;49), Paraschiv (34)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (72 Bostina), Paraschiv (66 Falemi), D. Munteanu, N. Dica ? Oprita (64 Dinita), Neaga
26.08.2005 (Bucuresti): STEAUA ? FK ZELEZNIK 1-2 (0-1)
Marcatori: N. Dica (79) / Drinic (10), Da Silva (74)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Rachita, Ghionea (78 Fl. Dumitru), P. Marin ? Pitu (66 N. Dica), Falemi, Paraschiv , Bostina ? Oprita (46 Neaga), A. Cristea
Turul I:
16.09.2004 (Bucuresti): STEAUA ? TSKA SOFIA 2-1(1-0)
Marcatori: Neaga (10), N. Dica (79) / Ianev (27)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Falemi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru, Paraschiv (88 Lovin), D. Munteanu, N. Dica (90 Bostina) ? Neaga , Oprita (46 A. Cristea)
30.09.2004 (Sofia): TSKA SOFIA ? STEAUA 2-2 (1-2)
Marcatori: Sakaliev (45+2), Gargorov (76) / Oprita (15), Paraschiv (35)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (83 Lovin), D. Munteanu, Paraschiv, N. Dica (90+1 Ciocoiu) ? Neaga, Oprita (66 Bostina)
GRUPA B:
21.10.2004 (Bucuresti): STEAUA ? STANDARD LIEGE 2-0(0-0)
Marcatori: Dragutinovic (67-autogol), Neaga (80)
Steaua: M. Tudor ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (76 Lovin), D. Munteanu, Paraschiv, N. Dica ? Neaga (88 Falemi), Oprita (85 Ciocoiu)
04.11.2004 (Parma): AC PARMA ? STEAUA 1-0 (0-0)
Marcator: Budel (79)
Steaua: M. Tudor ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Fl. Dumitru (68 Bostina), Paraschiv, D. Munteanu (74 Lovin), N. Dica ? Neaga (61 A. Cristea), Oprita.
25.11.2004 (Bucuresti): STEAUA ? BESIKTAS JK 2-1 (2-0)
Marcatori: Neaga (3), Ciocoiu (19) / Ibrahim Akin (87)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu (89 Lovin), Ghionea, P. Marin ? Oprita, Radoi, D. Munteanu, Bostina ? Ciocoiu (64 Dinita), Neaga
01.12.2004 (Bilbao): ATHLETIC BILBAO ? STEAUA 1-0 (1-0)
Marcator: Etxeberria (45+1)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, Nesu ? N. Dica, Radoi, D. Munteanu, Bostina (89 Lovin) ? Neaga, A. Cristea (89 Dinita)
Saisprezecimi (1/16)
16.02.2005 (Valencia): VALENCIA CF ? STEAUA 2-0 (1-0)
Marcatori: Di Vaio (39), Aimar (56)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, E. Baciu, Ghionea, P. Marin ? Paraschiv, Radoi, D. Munteanu ? N. Dica ? Oprita, Ciocoiu (55 A. Cristea)
24.02.2005 (Bucuresti): STEAUA ? VALENCIA CF 2-0 (0-0), 4-3 dupa loviturile de departajare
Marcator: A. Cristea (50, 71)
Au inscris din penalty: Radoi, Lovin, Bostina, N. Dica / Aimar, Mista, Rufete
Au ratat penalty-urile: Baraja, Di Vaio
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Oprita (117 Lovin), Paraschiv, D. Munteanu, N. Dica ? Dinita (74 Bostina), A. Cristea (95 E. Baciu)
Optimi (1/8)
16.03.2005 (Bucuresti): STEAUA ? VALLARREAL CF 0-0
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? Oprita, Paraschiv, D. Munteanu, N. Dica (89 Ciocoiu) ? Dinita (74 Fl. Dumitru), A. Cristea (70 Bostina)
20.03.2005 (Vila-Real): VILLARREAL CF ? STEAUA 2-0 (1-0)
Marcatori: Riquelme (6, 61)
Steaua: Hamutovski ? Ogararu, Radoi, Ghionea, P. Marin ? N. Dica, Lovin (76 Nicolita), D. Munteanu, Bostina ? Oprita (84 Dinita), A. Cristea (76 Ciocoiu)
miercuri, 18 iulie 2007
Bancuri cu Bula
In timpul razbouiului cu nemtii , Bula satul de atata zgomot si balamuc s-a hotarat sa se ascunda intr-o fantana pana la incetarea razboiului si semnarea tratatului de pace... zis si facut.Se arunca Bula in fantana si in caz ca apare vreun neamt il imita precum ecoul.Sta o buna bucata de timp pana ce apare un neamt insetat. Neamtu se uita in fantana si zice:
- E cineva acoloo ?
-E cineva acoloo ?
-Mai bine ma duc in paduricee !
-Mai bine ma duc in paduriecee !
-Mai bine arunc o grenadaa !
-Mai bine te duci in paduriceee !
Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Bula, mai credincios din fire, nu se agita deloc. Vecinii lui il intreaba:
- Ce faci, Bula? Nu vezi ca vin apele peste noi? Fugi, salveaza-te!
- Nici nu ma gandesc! Eu stau aici cuminte, ca ma salveaza Dumnezeu...
Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Bula, se urca pe acoperisul casei si sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de salvare.
- Ce faci, Bula, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci!
- Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva!
- Treaba ta!
Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.
- Hai, Bula, sari in barca si salveaza-te!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!
- Ma, Bula, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!
- Nu!
Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi, Bula moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.
- Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine... iti dau toata increderea mea si tu ma lasi sa mor?!?
- Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu.
- Bula.
Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Bula.
- Mai, Bula, nu stiu cum sa-ti spun... dar la mine aici scrie ca ti-am trimis trei barci!
Bula s-a dus la taica-su si a cerut 100 lei sa se duca la femei. Tata ii da 100 lei si Bula pleaca. Pe scari Bula bucuros se intalneste cu Maria. Maria il intreaba:
- Bula unde pleci asa bucuros ?
Bula ii raspunde.
- Mi-a dat tata 100 de lei sa ma duc la femei!
Maria ii zice:
- Da suta aia incoa si vino cu mine
Maria se dezbraca!
Bula se dezbraca.
Maria: Suie-te pe mine!
Bula se suie pe ea.
Maria: Bag-o!
Bula o baga.
Maria: Scoate-o!
Bula o scoate.
Maria: Bag-o!
Bula o baga.
Maria: Scoate-o!
Bula o scoate.
Maria: Bag-o!
Bula: Auzi, ia da suta aia incoace ca vad ca esti nehotarita!
O profesoara noua incearca sa predea lectii de psihologie unor copii. Ea intra in clasa spunand:
- Cine crede ca e prost, sa se ridice in picioare!
Dupa citeva secunde, se ridica in picioare Bula. Profesoara i se adreseaza:
- Tu de ce crezi ca esti prost?
- Nu sint prost, doamna, dar imi parea rau sa stati in picioare numai dumneavoastra!
Bula balbait se inroleaza in cadrul armatei la marina. Pentru a prinde incredere in el capitanul vasului il pune de garda. La o ora tarzie Bula striga:
- Rerererere repede ffffffoc ffffffoc ssssariti ffffoc.
Scapa tot echipajul iar Bula este erou. Este luat pe o croaziera unde este pus de garda iar capitanul isi instrueste echipajul ca in cazul in care il aud pe Bula ca striga re re re re sa sara toti in apa ca este vorba de un incendiu.
Pe la ora unu noaptea Bula striga:
- Re re re
Sare tot echipajul in apa.
- Re re rechini, ba.
Bula suparat ajunge acasa:
- Tata am luat un 4 la matematica! Bang, bang, ii da tata-sau doua palme. A doua zi iar:
- Tata am luat un 4 la fizica! Bang 2 palme din nou. A treia zi:
- Tata am luat un 10 la muzica! Bang inca doua palme.
- Ba tata, dar am luat un 10.
- Dupa ce ca nu inveti , iti mai arde si de cantat, nenorocitule!
La Bula vine un vecin:
- Auzi ma Bula, vrem sa tapetam camera de zi, si e la fel de mare ca a ta. Tu cand ti-ai tapetat cate suluri ai cumparat?
- 20.
- Multumesc.
Dupa 2 saptamani se intalnesc:
- Auzi ma, tampitule, am cumparat 20 de suluri si 7 mi-au ramas in plus.
- Pai si mie...
La scoala:
- Copii, sa presupunem ca as baga mana in buzunarul unui om si i-as lua banii. Ce ar insemna ca sunt?
- Bula: Ministru de finante...
Generalul viziteaza infirmeria regimentului, curios sa vada cum sunt ingrijiti bolnavii.
Langa unul din paturi, generalul intreba:
- Ce ai soldat?
- Hemoroizi, sa traiti!
- Si cum te trateaza?
- Badijonari cu albastru de metil, sa traiti!
- Ai vreo dorinta?
- Nu, sa traiti!
Dupa alti 5-6 pacienti cu aceeasi boala, tratati la fel si fara dorinte speciale de formulat, vine randul lui Bula:
- Tu de ce suferi?
- De amigdalita, sa traiti!
- Si cum te trateaza?
- Badijonari cu albastru de metil, sa traiti!
- Ai vreo dorinta?
- Da, sa traiti! Ori sa se-nceapa de la mine, ori sa se schimbe somoiogul cand ajunge la mine!
Cica Bula vine intr-o zi de la scoala plangand:
- Tataaa... Nu mai vreau sa ma duc la scoalaaa...
Bietu' tat'su, cica:
- Bai Bula, nu se poate, trebuie sa te duci.
- Ba nu ma mai duc! In fiecare zi ma bat copiii, ma scuipa, ma injura, imi zic "Iar ai venit, bai boule?", imi arunca cu apa in cap de la etaj...
- Bai Bula, nu se poate, trebuie sa te duci.
- De ce, tata?
- Pentru ca esti directorul liceului.
- Cine a inventat sahul, Bulisor?
- Canibalii.
- De unde ai mai scos si tampenia asta?
- Pai domnule profesor, de ce se spune "Ti-am mancat regina!"?
Bulă unde ai vrea sa sustii examenele???
-Pe Luna.
-De ce tocmai acolo???
-Pentru ca materiile sunt de 6 ori mai uşoare.
Invatatoarea verifica daca elevii si-au facut temele pt acasa.
- Gigele, ti-ai facut tema?
- Nu!
- Stai jos ai nota 4! Dar tu Ionele?
- Mi-am uitat caietul acasa.
- Stai jos, nota 4. Si tu Bulisor?
- N-am facut-o, pentru ca fratele meu s-a intors de la inchisoare...
- Aha, vrei sa ma sperii cu el?!! Stai jos, nota 6!
Bula facea scoala de parasutism. Instructorul le zice:
- Baieti, vedeti ca va parasutam in desert. Acolo sa asteptati ca trimitem un jeep sa va ia. Apropo, luati-va vreo 10 de parasute ca sunt d-astea romanesti.
Sare Bula primu' din grupa lui si pe la vreo 5000 de metri vrea sa deschida prima parasuta. Bine inteles ca aceasta nu se deschide si el isi zice:
- Nu-i nimic, mai am 9 parasute.
Bineinteles ca nu i s-a deschis niciuna dintre parasute.
- Ba, ce ghinionist sunt, isi zise Bula in cadere, nu mi s-a deschis nici o parasuta, iar acu' sa vezi ca nu vine nici jeepu' ala sa ma ia.
- E cineva acoloo ?
-E cineva acoloo ?
-Mai bine ma duc in paduricee !
-Mai bine ma duc in paduriecee !
-Mai bine arunc o grenadaa !
-Mai bine te duci in paduriceee !
Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Bula, mai credincios din fire, nu se agita deloc. Vecinii lui il intreaba:
- Ce faci, Bula? Nu vezi ca vin apele peste noi? Fugi, salveaza-te!
- Nici nu ma gandesc! Eu stau aici cuminte, ca ma salveaza Dumnezeu...
Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Bula, se urca pe acoperisul casei si sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de salvare.
- Ce faci, Bula, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci!
- Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva!
- Treaba ta!
Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.
- Hai, Bula, sari in barca si salveaza-te!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!
- Ma, Bula, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!
- Nu!
Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi, Bula moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.
- Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine... iti dau toata increderea mea si tu ma lasi sa mor?!?
- Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu.
- Bula.
Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Bula.
- Mai, Bula, nu stiu cum sa-ti spun... dar la mine aici scrie ca ti-am trimis trei barci!
Bula s-a dus la taica-su si a cerut 100 lei sa se duca la femei. Tata ii da 100 lei si Bula pleaca. Pe scari Bula bucuros se intalneste cu Maria. Maria il intreaba:
- Bula unde pleci asa bucuros ?
Bula ii raspunde.
- Mi-a dat tata 100 de lei sa ma duc la femei!
Maria ii zice:
- Da suta aia incoa si vino cu mine
Maria se dezbraca!
Bula se dezbraca.
Maria: Suie-te pe mine!
Bula se suie pe ea.
Maria: Bag-o!
Bula o baga.
Maria: Scoate-o!
Bula o scoate.
Maria: Bag-o!
Bula o baga.
Maria: Scoate-o!
Bula o scoate.
Maria: Bag-o!
Bula: Auzi, ia da suta aia incoace ca vad ca esti nehotarita!
O profesoara noua incearca sa predea lectii de psihologie unor copii. Ea intra in clasa spunand:
- Cine crede ca e prost, sa se ridice in picioare!
Dupa citeva secunde, se ridica in picioare Bula. Profesoara i se adreseaza:
- Tu de ce crezi ca esti prost?
- Nu sint prost, doamna, dar imi parea rau sa stati in picioare numai dumneavoastra!
Bula balbait se inroleaza in cadrul armatei la marina. Pentru a prinde incredere in el capitanul vasului il pune de garda. La o ora tarzie Bula striga:
- Rerererere repede ffffffoc ffffffoc ssssariti ffffoc.
Scapa tot echipajul iar Bula este erou. Este luat pe o croaziera unde este pus de garda iar capitanul isi instrueste echipajul ca in cazul in care il aud pe Bula ca striga re re re re sa sara toti in apa ca este vorba de un incendiu.
Pe la ora unu noaptea Bula striga:
- Re re re
Sare tot echipajul in apa.
- Re re rechini, ba.
Bula suparat ajunge acasa:
- Tata am luat un 4 la matematica! Bang, bang, ii da tata-sau doua palme. A doua zi iar:
- Tata am luat un 4 la fizica! Bang 2 palme din nou. A treia zi:
- Tata am luat un 10 la muzica! Bang inca doua palme.
- Ba tata, dar am luat un 10.
- Dupa ce ca nu inveti , iti mai arde si de cantat, nenorocitule!
La Bula vine un vecin:
- Auzi ma Bula, vrem sa tapetam camera de zi, si e la fel de mare ca a ta. Tu cand ti-ai tapetat cate suluri ai cumparat?
- 20.
- Multumesc.
Dupa 2 saptamani se intalnesc:
- Auzi ma, tampitule, am cumparat 20 de suluri si 7 mi-au ramas in plus.
- Pai si mie...
La scoala:
- Copii, sa presupunem ca as baga mana in buzunarul unui om si i-as lua banii. Ce ar insemna ca sunt?
- Bula: Ministru de finante...
Generalul viziteaza infirmeria regimentului, curios sa vada cum sunt ingrijiti bolnavii.
Langa unul din paturi, generalul intreba:
- Ce ai soldat?
- Hemoroizi, sa traiti!
- Si cum te trateaza?
- Badijonari cu albastru de metil, sa traiti!
- Ai vreo dorinta?
- Nu, sa traiti!
Dupa alti 5-6 pacienti cu aceeasi boala, tratati la fel si fara dorinte speciale de formulat, vine randul lui Bula:
- Tu de ce suferi?
- De amigdalita, sa traiti!
- Si cum te trateaza?
- Badijonari cu albastru de metil, sa traiti!
- Ai vreo dorinta?
- Da, sa traiti! Ori sa se-nceapa de la mine, ori sa se schimbe somoiogul cand ajunge la mine!
Cica Bula vine intr-o zi de la scoala plangand:
- Tataaa... Nu mai vreau sa ma duc la scoalaaa...
Bietu' tat'su, cica:
- Bai Bula, nu se poate, trebuie sa te duci.
- Ba nu ma mai duc! In fiecare zi ma bat copiii, ma scuipa, ma injura, imi zic "Iar ai venit, bai boule?", imi arunca cu apa in cap de la etaj...
- Bai Bula, nu se poate, trebuie sa te duci.
- De ce, tata?
- Pentru ca esti directorul liceului.
- Cine a inventat sahul, Bulisor?
- Canibalii.
- De unde ai mai scos si tampenia asta?
- Pai domnule profesor, de ce se spune "Ti-am mancat regina!"?
Bulă unde ai vrea sa sustii examenele???
-Pe Luna.
-De ce tocmai acolo???
-Pentru ca materiile sunt de 6 ori mai uşoare.
Invatatoarea verifica daca elevii si-au facut temele pt acasa.
- Gigele, ti-ai facut tema?
- Nu!
- Stai jos ai nota 4! Dar tu Ionele?
- Mi-am uitat caietul acasa.
- Stai jos, nota 4. Si tu Bulisor?
- N-am facut-o, pentru ca fratele meu s-a intors de la inchisoare...
- Aha, vrei sa ma sperii cu el?!! Stai jos, nota 6!
Bula facea scoala de parasutism. Instructorul le zice:
- Baieti, vedeti ca va parasutam in desert. Acolo sa asteptati ca trimitem un jeep sa va ia. Apropo, luati-va vreo 10 de parasute ca sunt d-astea romanesti.
Sare Bula primu' din grupa lui si pe la vreo 5000 de metri vrea sa deschida prima parasuta. Bine inteles ca aceasta nu se deschide si el isi zice:
- Nu-i nimic, mai am 9 parasute.
Bineinteles ca nu i s-a deschis niciuna dintre parasute.
- Ba, ce ghinionist sunt, isi zise Bula in cadere, nu mi s-a deschis nici o parasuta, iar acu' sa vezi ca nu vine nici jeepu' ala sa ma ia.
Bancuri cu Alinuta
Alinuta se trezeste noaptea auzind batai in geam. Deschide geamul si vede o cioara mare, neagra si urita batind din aripi si croncanind: "Te maninc...te maninc....te maninc!!!"
Alinuta fuge speriata la ma-sa si o scoala din somn:
- Mami, mami, repede ca ma maninca pasarica!!!
- Scarpina-te!
Intr-o seara, toti fratii Alinutei radeau, doar Alinuta plangea.
- De ce plangi Alinuta? intreaba tatal.
- Fratii mei au aruncat-o pe mama de la balcon! spuse Alinuta printre suspine.
- Si tu de ce plangi?
- Nu am vazut faza!...
Vine Alinuta acasa si-i gaseste pe toti plangand.
- Ce ati patit mai?
- A murit bunicu...
- Cum asa?
- Pai, sa vezi... l-am adus sa vada si el casa. Era pe balcon si s-a daramat cu el.
- Si a murit bunicu!
- Nu... a cazut, da' s-a prins de tocu' de la geam... a alunecat si iar a cazut...
- Si-a murit bunicu!
- N-a murit mai... a picat in copacu' din curte...
- Si a murit bunicu!
- Nu...a fost catapultat pe acoperis, de pe care a alunecat si a tras toata tigla dupa el...
- Si a murit bunicu!
- Nu... ca s-a prins de burlan... da' s-a desprins cu el cu tot... si a ajuns la etaju' 2... da s-a rupt cu el si a picat prin tavan la etaju' 1...
- Si a murit bunicu!
- Nu, mai... s-a rostogolit pe scari pana la parter...
- Si a murit...
- N-a murit mai... da' l-am impuscat noi ca ne darama casa...
Alinuta soseste acasa de la discoteca in compania unui "gentilom". La intrare se opresc, iar el, intinzandu-si mana peste umarul ei, se sprijina de poarta si incepe s-o "convinga": o privire dulce, o mangaiere, un sarut ... aluzii la eventualitatea urcarii in camera ei... Alinuta insa nu se lasa. Nu se da batut nici el. Stau acolo 10 minute, 20, jumate de ora, trei sferturi, fara rezultat. Cam dupa o ora apare sora Alinutei: - Auzi, ma! Mama iti transmite, ca daca sora mea nu se lasa, iti suge ea scula, numai sa iei cotul de pe blestemata aia de sonerie...
Alinuta: Mama, mama bunicul ciocaneste.
Mama: Lasa-l sa ciocaneasca.
A: Mama bunicutul ciocaneste inca!
M: Lasa-l sa ciocaneasca!
A: Mama bunicutul nu mai ciocaneste!
M: Bine atunci mergi si opreste robinetul de gaz.
Alinuta se duce la vrajitoarea cea rea:
Alinuta: Fa-ma si pe mine o lebaduta...
Vrajitoarea: Mai fetito, n-ai ce face, eu am treaba aici...
A doua zi la fel, a treia la fel... Dupa vreo saptamana vrajitoarea exasperata zice:
V: Bine, te fac lebaduta, da' de ce vrei tu neaparat sa fii o lebaduta?
A: Uite-asaaa...
Alinuta fuge speriata la ma-sa si o scoala din somn:
- Mami, mami, repede ca ma maninca pasarica!!!
- Scarpina-te!
Intr-o seara, toti fratii Alinutei radeau, doar Alinuta plangea.
- De ce plangi Alinuta? intreaba tatal.
- Fratii mei au aruncat-o pe mama de la balcon! spuse Alinuta printre suspine.
- Si tu de ce plangi?
- Nu am vazut faza!...
Vine Alinuta acasa si-i gaseste pe toti plangand.
- Ce ati patit mai?
- A murit bunicu...
- Cum asa?
- Pai, sa vezi... l-am adus sa vada si el casa. Era pe balcon si s-a daramat cu el.
- Si a murit bunicu!
- Nu... a cazut, da' s-a prins de tocu' de la geam... a alunecat si iar a cazut...
- Si-a murit bunicu!
- N-a murit mai... a picat in copacu' din curte...
- Si a murit bunicu!
- Nu...a fost catapultat pe acoperis, de pe care a alunecat si a tras toata tigla dupa el...
- Si a murit bunicu!
- Nu... ca s-a prins de burlan... da' s-a desprins cu el cu tot... si a ajuns la etaju' 2... da s-a rupt cu el si a picat prin tavan la etaju' 1...
- Si a murit bunicu!
- Nu, mai... s-a rostogolit pe scari pana la parter...
- Si a murit...
- N-a murit mai... da' l-am impuscat noi ca ne darama casa...
Alinuta soseste acasa de la discoteca in compania unui "gentilom". La intrare se opresc, iar el, intinzandu-si mana peste umarul ei, se sprijina de poarta si incepe s-o "convinga": o privire dulce, o mangaiere, un sarut ... aluzii la eventualitatea urcarii in camera ei... Alinuta insa nu se lasa. Nu se da batut nici el. Stau acolo 10 minute, 20, jumate de ora, trei sferturi, fara rezultat. Cam dupa o ora apare sora Alinutei: - Auzi, ma! Mama iti transmite, ca daca sora mea nu se lasa, iti suge ea scula, numai sa iei cotul de pe blestemata aia de sonerie...
Alinuta: Mama, mama bunicul ciocaneste.
Mama: Lasa-l sa ciocaneasca.
A: Mama bunicutul ciocaneste inca!
M: Lasa-l sa ciocaneasca!
A: Mama bunicutul nu mai ciocaneste!
M: Bine atunci mergi si opreste robinetul de gaz.
Alinuta se duce la vrajitoarea cea rea:
Alinuta: Fa-ma si pe mine o lebaduta...
Vrajitoarea: Mai fetito, n-ai ce face, eu am treaba aici...
A doua zi la fel, a treia la fel... Dupa vreo saptamana vrajitoarea exasperata zice:
V: Bine, te fac lebaduta, da' de ce vrei tu neaparat sa fii o lebaduta?
A: Uite-asaaa...
Bancuri cu adolescente
Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scriosoare pe pat. Avand deja ganduri negre, desface totusi scrisoare si citeste:
Dragi parinti,
Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.
Am invatat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita! Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati. Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!
Va pup pe amnadoi
Fiica voastra, Maria
....................
PS. Tata, am glumit......... sunt la vecini, ma uit la TV.
Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA ROMANIA IN MINUTUL 90 DIN NOU!!!
Pe vremea lui Ceausescu, burlacii trebuiau sa plateasca tribut pana la 25 de ani. Un tip era foarte sucarit deoarece era impotent si s-a hotarat sa ii trimita scrisoare lui Ceausescu: "Ma numesc Ion Caciula, om al muncii fara scula. De ce trebuie sa platesc tribut, daca eu nu pot sa fut??" Dupa cateva zile primeste raspuns la scrisoare: "Domnule Ion Caciula, om al muncii fara scula, cat ai DEGETE si LIMBA... LEGEA tarii nu se schimba!!!"
Lectie de gramatica la Tirgu Mures. Profesoara le explica elevilor despre gradele de comparatie ale adjectivelor. Dupa ce termina, vrea sa vada ce au inteles copiii si le cere sa dea exemple:
- Ionel, spune profesoara, da un exemplu de adjectiv la cele trei grade de comparatie.
Se ridica Ionel si spune: frumos, mai frumos, cel mai frumos.
- Bravo Ionel, spune profesoara, ai inteles perfect. Ai nota 10! Ia sa vedem acum daca Anisoara a inteles cum e cu gradele de comparatie. Seridica Anisoara si spune: inalt, mai inalt, cel mai inalt.
- Bravo Anisoara, ai si tu un 10. Ia s-o vedem acum si pe Ildiko.
Se ridica Ildiko si incepe: adanc, mai adanc, ioi!
fetita o intreaba pe mama sa:
- Mama, de ce tata e asa de chel?
- Deoarece are multa minte.
- Dar de ce tu ai asa de mult par pe cap?
- Mananca si taci!
Intr-o zi o baga unul pe o tipa in dormitor, o dezbraca si se pregateste sa se urce pe ea. Dar mai intai o intreaba:
-Auzi duduie, dar tu cati ani ai
-13
-Aoleuuu!! strange-ti repede hainele si fugi!
Se uita asta urat la el:
-Domne, nu stiam ca esti asa de superstitios!
Un copil de pe strada o cheama pe maica-sa:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
Mai tare:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
Apoi si mai tare, scotand tot cartierul la geamuri:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
La o fereastra de la etajul 7 apare o doamna:
- Ce s-a intamplat?
- Cheama-l pe tata!
O tanara vede un anunt la rubrica "Motociclete": "Vand Harley Davidson model 1950, stare perfecta de functionare si aspect deosebit". Suna, se vede cu vanzatorul, si acesta o pofteste in garaj. Acolo, dupa ce da husa la o parte, se vede o motocicleta Harley impecabila, care lucea de curatenie si cromata ca in fabrica.
- Extraordinar, cum ati mentinut-o in starea asta perfecta?
- Pai uite aici... port mereu cu mine in buzunar un borcan de vasilina... La cea mai mica picatura de ploaie, o sterg repede cu vaselina si o bag in garaj!
- Cred ca o cumpar... As dori numai sa o vada si parintii mei ca ei sunt cu banii!
- Nici o problema...
Pleaca ei pe motor si ajung acasa la tanara. Acolo parintii cand vad motocicleta, delir...
- Gata, o luam... Hai in casa sa mancam si sa bem!
Inainte sa se aseze, tanara ii zice biker-ului sa nu scoata nici o vorba la masa ca altfel spala vasele!
Mananca ei, beau bine, liniste totala. La un moment dat, omului ii vine a f**e. O ia pe tanara, o pune pe masa in fata parintilor si incepe sa i-o traga. Nimeni nu zicea nimic. Termina, se aseaza la masa si se gandeste "Ce prost e ta'su lu' asta...".
Mai bea, mai mananca, o ia si pe nevasta omului, i-o trage bine pe masa... si aceeasi poveste.
Se aseaza iar la masa, mai bea un pahar, cand aude de afara un tunet, si incepe sa ploua. Disperat, se ridica de la masa, scoate borcanul de vaselina, la care tatal fetei sare si el:
- Pana aici, spal eu vasele!
Dragi parinti,
Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.
Am invatat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita! Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati. Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!
Va pup pe amnadoi
Fiica voastra, Maria
....................
PS. Tata, am glumit......... sunt la vecini, ma uit la TV.
Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA ROMANIA IN MINUTUL 90 DIN NOU!!!
Pe vremea lui Ceausescu, burlacii trebuiau sa plateasca tribut pana la 25 de ani. Un tip era foarte sucarit deoarece era impotent si s-a hotarat sa ii trimita scrisoare lui Ceausescu: "Ma numesc Ion Caciula, om al muncii fara scula. De ce trebuie sa platesc tribut, daca eu nu pot sa fut??" Dupa cateva zile primeste raspuns la scrisoare: "Domnule Ion Caciula, om al muncii fara scula, cat ai DEGETE si LIMBA... LEGEA tarii nu se schimba!!!"
Lectie de gramatica la Tirgu Mures. Profesoara le explica elevilor despre gradele de comparatie ale adjectivelor. Dupa ce termina, vrea sa vada ce au inteles copiii si le cere sa dea exemple:
- Ionel, spune profesoara, da un exemplu de adjectiv la cele trei grade de comparatie.
Se ridica Ionel si spune: frumos, mai frumos, cel mai frumos.
- Bravo Ionel, spune profesoara, ai inteles perfect. Ai nota 10! Ia sa vedem acum daca Anisoara a inteles cum e cu gradele de comparatie. Seridica Anisoara si spune: inalt, mai inalt, cel mai inalt.
- Bravo Anisoara, ai si tu un 10. Ia s-o vedem acum si pe Ildiko.
Se ridica Ildiko si incepe: adanc, mai adanc, ioi!
fetita o intreaba pe mama sa:
- Mama, de ce tata e asa de chel?
- Deoarece are multa minte.
- Dar de ce tu ai asa de mult par pe cap?
- Mananca si taci!
Intr-o zi o baga unul pe o tipa in dormitor, o dezbraca si se pregateste sa se urce pe ea. Dar mai intai o intreaba:
-Auzi duduie, dar tu cati ani ai
-13
-Aoleuuu!! strange-ti repede hainele si fugi!
Se uita asta urat la el:
-Domne, nu stiam ca esti asa de superstitios!
Un copil de pe strada o cheama pe maica-sa:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
Mai tare:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
Apoi si mai tare, scotand tot cartierul la geamuri:
- Ma-a-ma-a-a-a!!!
La o fereastra de la etajul 7 apare o doamna:
- Ce s-a intamplat?
- Cheama-l pe tata!
O tanara vede un anunt la rubrica "Motociclete": "Vand Harley Davidson model 1950, stare perfecta de functionare si aspect deosebit". Suna, se vede cu vanzatorul, si acesta o pofteste in garaj. Acolo, dupa ce da husa la o parte, se vede o motocicleta Harley impecabila, care lucea de curatenie si cromata ca in fabrica.
- Extraordinar, cum ati mentinut-o in starea asta perfecta?
- Pai uite aici... port mereu cu mine in buzunar un borcan de vasilina... La cea mai mica picatura de ploaie, o sterg repede cu vaselina si o bag in garaj!
- Cred ca o cumpar... As dori numai sa o vada si parintii mei ca ei sunt cu banii!
- Nici o problema...
Pleaca ei pe motor si ajung acasa la tanara. Acolo parintii cand vad motocicleta, delir...
- Gata, o luam... Hai in casa sa mancam si sa bem!
Inainte sa se aseze, tanara ii zice biker-ului sa nu scoata nici o vorba la masa ca altfel spala vasele!
Mananca ei, beau bine, liniste totala. La un moment dat, omului ii vine a f**e. O ia pe tanara, o pune pe masa in fata parintilor si incepe sa i-o traga. Nimeni nu zicea nimic. Termina, se aseaza la masa si se gandeste "Ce prost e ta'su lu' asta...".
Mai bea, mai mananca, o ia si pe nevasta omului, i-o trage bine pe masa... si aceeasi poveste.
Se aseaza iar la masa, mai bea un pahar, cand aude de afara un tunet, si incepe sa ploua. Disperat, se ridica de la masa, scoate borcanul de vaselina, la care tatal fetei sare si el:
- Pana aici, spal eu vasele!
marți, 17 iulie 2007
miercuri, 11 iulie 2007
Cum trimiti un fisier pe messenger?
Pai este simplu!Deschide fereastra de conversatie a cui persoane vrei sa ii trimiti fisierul,apoi apasati pe butonul "Send File".
Apoi selectezi fisierul pe care vrei sa il trimiti!Foarte simplu ai?Dupa selectare apasati pe butonul "Open"
ATENTIE!!Nu trebuie sa inchide fereastra pe parcursul transferului de fisiere!
Apoi selectezi fisierul pe care vrei sa il trimiti!Foarte simplu ai?Dupa selectare apasati pe butonul "Open"
ATENTIE!!Nu trebuie sa inchide fereastra pe parcursul transferului de fisiere!
marți, 10 iulie 2007
Cum se baga un id nou de mesenger in lista?
Pai este simplu!Mai intai intram pe mess,apoi apasam pe acel buton cu "+"
Duca cum veti vedea va va aparea o fereastra:
Scriem id-ul corect in casuta marcata de mine,apoi apasam pe butonul NEXT.Atentie,id-ul dorit trebuie sa fie scris corect,altfel nu mai merge!
Dupa ce ati apasat NEXT va va aparea:
Trebuie acum sa va alegeti grupul unde vreti sa aveti id-ul.Dupa selectarea grupei apasati pe butonul NEXT.
Dupa ce ati apasat pe bunton,va va aparea inca o fereastra:
Apasati pe butonul FINISH si gata ati terminat!
Ei acum ati bagat un nou id in lista dvs. de mesenger.Vorbit usor!
Aceasta operatiune merge doar la Yahoo Messenger!
Duca cum veti vedea va va aparea o fereastra:
Scriem id-ul corect in casuta marcata de mine,apoi apasam pe butonul NEXT.Atentie,id-ul dorit trebuie sa fie scris corect,altfel nu mai merge!
Dupa ce ati apasat NEXT va va aparea:
Trebuie acum sa va alegeti grupul unde vreti sa aveti id-ul.Dupa selectarea grupei apasati pe butonul NEXT.
Dupa ce ati apasat pe bunton,va va aparea inca o fereastra:
Apasati pe butonul FINISH si gata ati terminat!
Ei acum ati bagat un nou id in lista dvs. de mesenger.Vorbit usor!
Aceasta operatiune merge doar la Yahoo Messenger!
luni, 9 iulie 2007
YouTUBE dowloader 2.2
YouTUBE downloader 2.2
Descriere: YouTUBE downloader este o aplicatie gratuita care permite download-ul videoclipurilor de pe YouTube si salvarea lor in format Avi sau Mpeg.
Pentru a dowloada acest program clic pe: http://download.kappa.ro/action__file/id__5783
Descriere: YouTUBE downloader este o aplicatie gratuita care permite download-ul videoclipurilor de pe YouTube si salvarea lor in format Avi sau Mpeg.
Pentru a dowloada acest program clic pe: http://download.kappa.ro/action__file/id__5783
duminică, 8 iulie 2007
Ce este JavaScript?
JavaScript este un limbaj de scripting dezvoltat la origine de Netscape, permitand scrierea de secvente de program care se executa la aparitia unui eveniment utilizator. Vom prezenta in continuare fundamentele JavaScript si, mult mai important, modalitati de valorificare si integrare in propriile pagini web a tehnologiei JavaScript.
JavaScript nu este Java!
Trebuie sa facem distinctie intre limbajul de programare Java si limbajul de scripting JavaScript. Spre deosebire de JavaScript, Java este un limbaj de progrmare considerat "de nivel inalt" (foarte aproapiat de gandirea utilizatorului si nu de arhitectura calculatorului) care permite scrierea de aplicatii de aproape orice tip si grad de complexitate. Consideram ca pentru moment nu trebuie sa enumeram diferentele, trebuie doar sa retinem faptul ca JavaScript nu este Java. Pentru mai multe informatii privind limbajele Java si JavaScript va recomandam lucrarea "Java, JavaScript - Profesional" oferita de site-ul nostru in cadrul pachetului de carti electronice generic intitulat "Internetul pentru Afaceri".
Rularea programelor JavaScript
De ce avem nevoie pentru a rula scripturi concepute in limbajul JavaScript? Avem in primul rand nevoie de un browser care suporta JavaScript - de exemplu Netscape Navigator (incepand cu versiunea 2.0) sau Microsoft Internet Explorer (Ms. I.E. - incepand cu versiunea 3.0). De vreme ce aceste browsere sunt extrem de raspandite, multi utilizatori (peste 90%) au posibilitatea de a rula fara probleme programele JavaScript. Pentru a utiliza in paginile proprii evenimente tratabile prin JavaScript avem bineinteles nevoie si de cunosterea - cel putin la nivel mediu - atat a limbajului HTML, cat si a limbajului de scripting JavaScript.
Inserarea JavaScript in documentele HTML
Codul JavaScript poate fi introdus direct in pagina HTML. Pentru a vedea cum functioneaza JavaScript, haideti sa ne aruncam privirile peste un exemplu simplu:
Pagina HTML cu JavaScript
JavaScript nu este Java!
Trebuie sa facem distinctie intre limbajul de programare Java si limbajul de scripting JavaScript. Spre deosebire de JavaScript, Java este un limbaj de progrmare considerat "de nivel inalt" (foarte aproapiat de gandirea utilizatorului si nu de arhitectura calculatorului) care permite scrierea de aplicatii de aproape orice tip si grad de complexitate. Consideram ca pentru moment nu trebuie sa enumeram diferentele, trebuie doar sa retinem faptul ca JavaScript nu este Java. Pentru mai multe informatii privind limbajele Java si JavaScript va recomandam lucrarea "Java, JavaScript - Profesional" oferita de site-ul nostru in cadrul pachetului de carti electronice generic intitulat "Internetul pentru Afaceri".
Rularea programelor JavaScript
De ce avem nevoie pentru a rula scripturi concepute in limbajul JavaScript? Avem in primul rand nevoie de un browser care suporta JavaScript - de exemplu Netscape Navigator (incepand cu versiunea 2.0) sau Microsoft Internet Explorer (Ms. I.E. - incepand cu versiunea 3.0). De vreme ce aceste browsere sunt extrem de raspandite, multi utilizatori (peste 90%) au posibilitatea de a rula fara probleme programele JavaScript. Pentru a utiliza in paginile proprii evenimente tratabile prin JavaScript avem bineinteles nevoie si de cunosterea - cel putin la nivel mediu - atat a limbajului HTML, cat si a limbajului de scripting JavaScript.
Inserarea JavaScript in documentele HTML
Codul JavaScript poate fi introdus direct in pagina HTML. Pentru a vedea cum functioneaza JavaScript, haideti sa ne aruncam privirile peste un exemplu simplu:
Acesta este un document HTML continand JavaScript.
Din nou text si cod HTML.
La prima vedere acesta bucata de cod arata ca un fisier HTML normal. Singura noutate o constituie blocul :
Acesta este JavaScript-ul nostru! Pentru a observa modul de functionare a scriptului vom salva codul HTML de mai sus ca si fisier normal HTML lansand pagina HTML astfel salvata in browserul nostru cu suport JavaScript. Daca browserul suporta JavaScript vom vedea 3 linii:
Acesta este un document HTML continand JavaScript.
Acesta este JavaScript!
Din nou text si cod HTML.
Este adevarat ca acest script extrem de simplist nu este unul folositor - acelasi rezultat il puteam obtine uzand de cod HTML mult mai simplu. Am dorit numai sa exemplificam utilizarea tagului este interpretat drept cod JavaScript. Putem observa folosirea document.write() - una dintre cele mai importante comenzi in programarea JavaScript. "Document.write()" este o rutina JavaScript folosita pentru a scrie text, imagini, etc... intr-un document (in acest caz in documentul HTML curent). Asadar, micul nostru program JavaScript scrie textul "Acesta este JavaScript!" in documentul HTML in care a fost inserat.
Ce este HTML?
Ce este HTML
Origini
Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
Menire si semnificatii
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard international (ISO-8879) aprobat în 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite sa schimbe intre ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si culori aidoma), lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, imagine sau element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce usureaza mult navigarea intre partile componente ale unui document sau intre multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date ingloband aceste documente.
Inceputurile
Nascut în urma cu aproximativ 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva unele probleme ivite la transportul documentelor intre diferite computere, limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si a construit primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.
Standardizarea
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cînd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste" documentul în cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cînd este privit utilizand navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C sînt:
Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.
De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group) si este discutat pana cand se ajunge la un consens.
In acest moment este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest stadiu oricine poate face comentarii.
In momentul în care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg, directorul W3C decide daca specificatia este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).
Urmeaza o perioada de 6 saptamîni în care toti membrii W3C au sansa sa voteze aceasta propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu, putandu-se vota în 4 moduri diferite:
da;
da, sub rezerva unor imbunatatiri;
nu, pana cînd anumite sarcini nu sunt indeplinite;
nu, specificatia trebuie abandonata.
Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.
Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in final de Director si se publica sub forma unui standard (W3C Recommendation).
De ce HTML
Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cînd pentru realizarea publicaţiilor electronice există multe alte tehnologii? Primul motiv este simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri în format ASCII. Rezultă de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.
Varianta 2.0
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente - inclusiv cele in mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Varianta 3.0
Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard oficial in prezent.
Varianta 3.2
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.
Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01
In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini web posibilitatea:
sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...
sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate printr-un simplu click de mouse
sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta, pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului
sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct în documente.
Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este posibilitatea separarii structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea „stilurilor de documente“ (style sheet). Utilizînd limbajul HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/ platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atît de popular. Un document cu o structura complexa poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor noilor tehnologii (cum ar fi, de exemplu, browserele capabile sa vorbeasca, cititoarele braille, etc...).
In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea infatisarii chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o astfel de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de platforme si probleme, facilitînd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai usoare.
Origini
Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
Menire si semnificatii
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard international (ISO-8879) aprobat în 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite sa schimbe intre ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si culori aidoma), lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, imagine sau element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce usureaza mult navigarea intre partile componente ale unui document sau intre multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date ingloband aceste documente.
Inceputurile
Nascut în urma cu aproximativ 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva unele probleme ivite la transportul documentelor intre diferite computere, limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si a construit primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.
Standardizarea
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cînd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste" documentul în cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cînd este privit utilizand navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C sînt:
Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.
De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group) si este discutat pana cand se ajunge la un consens.
In acest moment este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest stadiu oricine poate face comentarii.
In momentul în care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg, directorul W3C decide daca specificatia este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).
Urmeaza o perioada de 6 saptamîni în care toti membrii W3C au sansa sa voteze aceasta propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu, putandu-se vota în 4 moduri diferite:
da;
da, sub rezerva unor imbunatatiri;
nu, pana cînd anumite sarcini nu sunt indeplinite;
nu, specificatia trebuie abandonata.
Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.
Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in final de Director si se publica sub forma unui standard (W3C Recommendation).
De ce HTML
Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cînd pentru realizarea publicaţiilor electronice există multe alte tehnologii? Primul motiv este simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri în format ASCII. Rezultă de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.
Varianta 2.0
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente - inclusiv cele in mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Varianta 3.0
Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard oficial in prezent.
Varianta 3.2
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.
Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01
In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini web posibilitatea:
sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...
sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate printr-un simplu click de mouse
sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta, pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului
sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct în documente.
Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este posibilitatea separarii structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea „stilurilor de documente“ (style sheet). Utilizînd limbajul HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/ platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atît de popular. Un document cu o structura complexa poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor noilor tehnologii (cum ar fi, de exemplu, browserele capabile sa vorbeasca, cititoarele braille, etc...).
In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea infatisarii chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o astfel de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de platforme si probleme, facilitînd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai usoare.
sâmbătă, 7 iulie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
